Strabatand meleagurile din sudul Campiei Baraganului si ajungand in comuna Gradistea avem prilejul sa observam aici o aparenta monotonie a formelor de relief.
In realitate se pot deosebi aici urmatoarele unitati geomorfologice: terasa a 2-a si 1 ale Dunarii, Lunca Dunarii si Campia Baraganului de Sud. Baraganul de Sud ofera cea mai completa imagine a unui teritoriu de campie - prezinta o intindere neteda acoperita cu un strat gros de loess (roca sedimentara de origine eoliana, alcatuita dintr-un praf fin, de culoare galben - bruna, prin care apa patrunde relativ usor), efect al evolutiei sale geologice indelungate ca bazin de sedimentare.
Modelarea fluviatila si cea eoliana au determinat aparitia unor movile, ce au inaltimi de 4 - 6 metri deasupra nivelului campiei. Zona de Sud a Baraganului sudic, unde este situata si comuna Gradistea, este mai coborata si lasata in trepte - terase - prin intermediul carora se face trecerea la lunca. Lunca din sudul comunei Gradistea se incadreaza in sectorul Arges - Braila, unde lunca are o extensiune remarcabila constituind elementul morfohidrografic de prim ordin. In cadrul acestui sector, din modul de grupare a teraselor si a luncii, prin caracterele de detaliu si de ansamblu ale Vaii Dunarii se disting trei subsectoare: Oltenita - Calarasi; Calarasi - Harsova; Harsova - Braila. Comuna Gradistea o intalnim in subsectorul Oltenita - Calarasi. Pe raza comunei, lunca prezinta o extensiune remarcabila de 6 - 12 kilometri latime. Ca urmare a proceselor de acumulare desfasurate din amonte in aval, sectorul ce corespunde comunei Gradistea este intr-un stadiu avansat de aluvionare. In aceasta zona exista un complicat sistem natural de privaluri (garle), transformate in canale de desecare.