Strabatand meleagurile din sudul Campiei Baraganului si ajungand in comuna Gradistea avem prilejul sa observam aici o aparenta monotonie a formelor de relief.

 

 

In realitate se pot deosebi aici urmatoarele unitati geomorfologice: terasa a 2-a si 1 ale Dunarii, Lunca Dunarii si Campia Baraganului de Sud. Baraganul de Sud ofera cea mai completa imagine a unui teritoriu de campie - prezinta o intindere neteda acoperita cu un strat gros de loess (roca sedimentara de origine eoliana, alcatuita dintr-un praf fin, de culoare galben - bruna, prin care apa patrunde relativ usor), efect al evolutiei sale geologice indelungate ca bazin de sedimentare.

Relieful Gradistei

Modelarea fluviatila si cea eoliana au determinat aparitia unor movile, ce au inaltimi de 4 - 6 metri deasupra nivelului campiei. Zona de Sud a Baraganului sudic, unde este situata si comuna Gradistea, este mai coborata si lasata in trepte - terase - prin intermediul carora se face trecerea la lunca. Lunca din sudul comunei Gradistea se incadreaza in sectorul Arges - Braila, unde lunca are o extensiune remarcabila constituind elementul morfohidrografic de prim ordin. In cadrul acestui sector, din modul de grupare a teraselor si a luncii, prin caracterele de detaliu si de ansamblu ale Vaii Dunarii se disting trei subsectoare: Oltenita - Calarasi; Calarasi - Harsova; Harsova - Braila. Comuna Gradistea o intalnim in subsectorul Oltenita - Calarasi. Pe raza comunei, lunca prezinta o extensiune remarcabila de 6 - 12 kilometri latime. Ca urmare a proceselor de acumulare desfasurate din amonte in aval, sectorul ce corespunde comunei Gradistea este intr-un stadiu avansat de aluvionare. In aceasta zona exista un complicat sistem natural de privaluri (garle), transformate in canale de desecare.